Alegerile prezidențiale 2019: cum s-au prezentat candidații?

Cum s-au prezentat candidații la Alegerile Prezidențiale 2019 în timpul campaniei electorale? Sunt adevărați lideri? Ce spune vocea despre ei? Prezintă empatie, oferă inspirație?  Toate acestea le vei afla în prezentul articol dedicat Alegerilor Prezidențiale 2019.

4 Traineri Qriser, cu o vastă expertiză în Leadership, Voce, Postură, Improvizație, Persuasiune și Human Synergistics, au analizat împreună candidații la alegerile prezidențiale: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna și Mircea Diaconu.

 

Iată ce a menționat fiecare trainer despre candidații la Alegerile Prezidențiale 2019:

Anca Gheorghiu, Business Coach& Trainer, Consultant acreditat Human Synergistics International.

Anca a analizat 3 candidați la Alegerile Prezidențiale- Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Dan Barna:

Instrumentul pe care l-am utilizat în descriere și lucrul cu persoane și grupuri din companii se numește Circumplex, de la Human Synergistics. Este un set de douăsprezece stiluri de gândire și comportamente pe care oamenii sau grupurile le pot avea în diverite situații și care duc la rezultate foarte diferite.

 

Viorica Dăncilă:

Evitantă în a lua decizii și în nenumărate rânduri dependenta de direcția fostului șef de partid, Viorica Dăncilă are, prin excelență, comportamente atât convenționale, respectă regulile, procedurile, cât și pasiv-agresive, respectând mai ales ierarhia. Limbajul folosit este extrem de generic, rareori ramai în minte cu ceva concret sau original dintr-un discurs, de multe ori lipsit de coerență și fir roșu. Discurs, pentru că aceasta este poziționarea ei față de public, pe care îl vede ostil, ceea ce vorbește este citit, pregătit, fără loc de dezbatere.

Doamna Dăncilă nu intră în dezbateri libere, ieșirile sale sunt sub sfera sa de influență și control, trădând o gândire axată pe Putere.
În medii în care sunt persoane cu care nu se simte comodă, tineri, jurnaliști, sau chiar colegii săi din Parlamentul European, este stingheră, fără atitudine și inițiative, imaginea cu ea participând arată că un tablou din care nu vrea să facă parte.

 

Pasiv-agresiv și Pasiv-defensiv

Relevante pentru comportamentele sale pasiv-defensive sunt multele situații în care efectiv a refuzat să ofere răspunsuri reporterilor. Este prizoniera propriilor ei antipatii, temeri și angoase. Păstrează aparențele și conformismul, e împăciuitoare, așa cum de cele mai multe ori fac cei care trăiesc mai degrabă din teamă, încercând permanent să își creeze cadre sigure, în care să fie la adăpost de pericolul mai degrabă social.
Caută să se impună, controlează tot ce poate fi controlat, îi e teamă de eșec. Evită chiar și conflicte constructive care ar genera evoluție și mai degrabă păstrează un calm și o prietenie cosmetizată. Atunci când greșește, dă vina pe orice altceva decât propria-i persoană. Întotdeauna sunt de vină jurnaliștii, emoțiile, oboseala, zodiacul, Mercur retrograd, Iohannis.

Ca orice persoană din zona de comportamente pasive, are probleme cu încrederea în sine și astfel încearcă din răsputeri să proiecteze în exterior o imagine cât mai pozitivă și care să-I mascheze cât mai bine slăbiciunile, conservându-I statutul. Pentru ea, orice pare să fie un efort, mai ales întâlnirile diplomatice, unde crisparea din comportamentul ei non verbal o vede până și nepoțelul meu de 4 ani.

Inadecvarea pe rolul asumat, apărarea unei imagini și a unor abilități și competențe pe care a demonstrat mai degrabă că e necesar să le dezvolte, străduința de a acoperi câteva mari goluri de etichetă pun o presiune prea mare pe dumneaei. Frica de greșeli este enormă și o roade pe dinăuntru. Marile gafe nu sunt decât rezultatele acestor frământări interioare.

Putere

Viorica Dăncilă manifestă multe dintre caracteristicile pregnante ale stilurilor atât pasiv- agresive Putere și Opozițional cât și pasiv-defensive Evitant și Convențional.
Cursa pentru putere trebuie câștigată cu orice preț, pentru că pentru aceste stiluri agresive (în culoarea roșie) succesul, respectiv să aibă controlul a devenit modul în care se valorizează pe ei înșiși. Putere este un cuvânt des întâlnit în limbajul doamnei Dăncilă, manifestând extrem de multe caracteristici ale stilului Putere: nevoia de a conserva status quo-ul, toleranța și aducerea în echipă a oamenilor pe care în aparență îi susține, dar care sunt sub controlul și influenta sa. Insecuritățile sale însă au ieșit în mod foarte evident, aproape dureros, la iveală.

Klaus Iohannis

Klaus Iohannis are stilul său foarte predictibil. Comunică în medii controlate, planificate, nu iese la interviuri deschise.
Se comportă asemeni unui „Convențional” dar și „Rezultate”, nu dă deloc pe dinafară de emoție și carismă. Își calculează cuvintele cu precizia unui compas, vorbele îi sunt parcă numărate.

Amicii din Sibiu îmi povesteau de pe vremea rolului sau de Primar că era extrem de Perfecționist și atent la detalii. Cu un amestec de seriozitate, rigiditate cât și o oarecare deschidere la dialog, titlul cărții sale îl descrie în mare măsură: Pas cu pas.

Așa cum se vede dinafară, Klaus Iohannis este o combinație flexibilă intre stilurile „Rezultate”, „Convențional” și „Evitare”. La Sibiu a fost ales de 3 ori fără niciun interviu dat presei sau vreo dezbatere publică. E foarte tactic în alegerile pe care le face, își gândește în mod clar momentele în moduri în care știe că vor genera voturi. Se expune rar și doar când consideră necesar sau când este inevitabil să o facă. Pare mult mai preocupat de rezultatul final.

Senzația este de jucător reactiv, cumva mai tot timpul în urma evenimentelor. Reacțiile sale se lasă îndelung așteptate. Este clar că nu este un tip spontan și nici foarte creativ.
E mereu diplomat, comentariile sale sunt foarte similare, vorbește în termeni generali, evită afirmații care ar putea stârni controverse.

 

Dan Barna

Orientat spre rezultate și cu mult bun simț, Barna pare dotat cu mult din stilul „Afiliere” și „Umanist Încurajator”. În politică este de puțin timp și nu ar fi reușit să aibă rezultatele de până acum fără să coaguleze în jurul său o echipă de oameni tineri și diverși. Mult blamat atât el cât și partidul pentru poziționarea Opozițională versus PSD și pentru lipsa unui plan mai concret, Barna, în destule ieșiri în public caută consens, dar fără a evita argumentarea.

E direct și autentic, fără să-I fie teamă că ar putea supăra pe cineva, fără să fie bădăran. Pare motivat mai degrabă de încrederea că poate genera o schimbare decât de frica pierderii. Prin multele ieșiri și discuții cu oamenii din diferite zone și registre și-a depășit zona de confort, fiind surprins ca fiind cald, amabil, binevoitor, generos.

Autodezvoltare și Rezultate

De departe dintre cei trei candidați are o aplecare spre zona umană, pare genul de om pentru care e important să aibă relații armonioase. Doar că îi lipsește charisma și ar spune unii, leadershipul. Un impact foarte mare, văzut ca o neasumare a răspunderii a fost decizia de a nu prelua guvernarea. În schimb după primul tur, Barna, la auzirea rezultatelor, s-a comportat firesc, modest și deloc victimizant. A comunicat că respectă votul publicului și că mai are de lucrat și de convins oameni, că a muncit mult, dar că nu a fost, se pare, destul. Genul acesta de abordare denotă responsabilitate și orientarea către stilul „Autodezvoltare” și „Rezultate”.

Nu a învinovățit pe nimeni, nu a împroșcat cu noroi, nu dorește să își dea demisia, decât dacă, după discuții cu colegii de partid, ajung la concluzia că e benefică această decizie. Iar o dovadă de maturitate și colaborare. Crede că are de împlinit, împreună cu colegii, ceva ce este mult mai semnificativ decât rolul de Președinte al țării. Nu a început drumul de la acest rol, nu se sfârșește pentru că nu a intrat în turul 2. Nu aceasta este destinația finală la care se raportează.

Circumplex - Human Synergistics

Cristian Nicolae,  Trainer și coach pentru antreprenoriat, leadership, motivație și public speaking.

 

Așa cum spune John Maxwell, esența leadershipului este influența.

Fiecare leader se va uza deci de calitățile / caracteristicile lui, care îl pot ajuta să influențeze – pe de o parte pe colegii de partid (care îl cunosc bine), pe de altă parte, pe electorat (care îl cunoaște superficial).

Deci hai sa vedem cu stam cu cei 4 candidați la Alegerile Prezidențiale:

Klauss Iohannis:

  • Comunicare: bună, vorbă rară, apăsată – ardelenească 😊, comunicare non-verbală – prestanță, privire vulturească.
  • Empatie pentru colegi: cu siguranță – se vede din comportamentele colegilor o atitudine sinceră de respect, el întotdeauna vorbește despre echipă, colegi.
  • Empatie pentru electorat: ca la orice neamț authentic…poate fi îmbunătățită.
  • Inspirație : da, îți arată că dacă ai constantă în comportament și o viziune de care te ții și pe care o comunici bine, poți reuși.
  • Formatori ai altor lideri: cred că cel mai bun exemplu este Orban – acum câțiva ani, unii îi spuneau “lăutarul”, acum este un lider de partid (și rămâne de văzut și ca prim ministru) credibil.

Mircea Diaconu:

  • Comunicare : paradoxal, deși este actor, în politică comunică dezastruos – cuvintele folosite, lipsa prestanței, privirea care îi fuge…aș spune “un om tulbure”.
  • Empatie pentru electorat: da…pentru cei năpăstuiți de soartă, așa cum vrea și el să pară (deși în cazul lui, situația este exact pe dos)
  • Inspirație : să iți iei câmpii și să te tot duci!

Viorica Dăncilă:

  • Comunicare: catastrofală – deși, în anumite momente, a știut să lege câteva idei. Pentru “Las Fierbinti” ar fi o achiziție de luat în calcul
  • Empatie pentru colegi: pentru cei care gândesc și acționează ca ea; pentru ceilalți, “noaptea cuțitelor lungi”.
  • Empatie pentru electorat: ea încearcă săraca…vorbe frumoase…broșe în piept…dar nimeni nu vrea să facă poze ☹
  • Inspirație: mai degrabă perspirație 😊
  • Formatori ai altor lideri: nu are cum, vine pe linia Dragnea, Ponta, Năstase, Iliescu – aici nu era leadership, aici era “Cosa Nostra”.

Dan Barna:

  • Comunicare: bună, vocabular elevat, îl ajută și înălțimea, ar putea să zâmbească mai des.
  • Empatie pentru colegi: cu siguranță – într-un timp foarte scurt, au devenit o forță.
  • Empatie pentru electorat: până la un punct da; dincolo de punctul credibilitate ©…empatia s-a transformat într-o luptă contra-cronometru de justificări (vizavi de afacerile lui, declarațiile vizavi de Rusia și China, de guvernul PNL…). Păcat.
  • Inspirație: până la punctul © – da.
  • Formatori ai altor lideri : cu siguranță. Dacă va avea tăria să treacă peste pierderea alegerilor și va demonstra că este nevinovat vizavi de acuzațiile pentru ONG-ul propriu, va putea să renască, să se reinventeze și să formeze lideri.

 

Cristian Nicoară, Trainer de Leadership Skills, Time Management, Inteligență Emoțională.

 

Prin Leadership înțeleg trei lucruri: capacitatea unui om de a inspira prin viziune, de a influența acțiunile celorlalți și de a fi responsabil de rezultatele urmărite. Leadership nu înseamnă “a conduce”. Poți conduce prin forță, amenințări, șantaj, țipete, amăgire, poți negocia, te poți face frate cu dracul până treci puntea dar nimic din cele de mai sus nu înseamnă leadership. 

Iar în campania asta electorală le-am văzut pe toate.

În primul rând, am avut candidați la Alegerile Prezidențiale interesați de funcția de președinte al țării și am avut candidați „strategici” al căror rol a fost doar destabilizarea voturilor pentru “amenințările” care veneau din urmă. În al doilea rând, ceea ce s-a întâmplat în această campanie a fost un exemplu clar de abordare pur strategică, fiecare candidat adresându-se fix populației țintă de votanți, ferindu-se de confruntare directă, stimulată sau nu, pentru a nu introduce variabile în calculele deja făcute de la centru.

Analizând fiecare candidat la Alegerile Prezidențiale 2019 prin filtrul definiției de mai sus a leadershipului, consider că adevăratul câștigător al acestor alegeri este Dan Barna. Și asta pentru că a reușit, de la firul ierbii, să își construiască o masă de votanți, procentual semnificativă, fără instrumentele din teritoriu ale partidelor concurente și fără să pornească din poziția de favorit. 

 

Andrei Țigănaș, „sculptor” de voci.

Andrei Țigănaș a analizat 4 candidați la Alegerile Prezidențiale: Klauss Iohannis, Dan Barna, Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu.

 

Klaus Iohannis:

Are o voce gravă, puternică, însă una dintre cele mai comune observații care i se fac este că vorbește rar. Chiar foarte rar, pe alocuri. Ca ardelean știu că noi, cei care provenim din vestul țării, avem, în general, tendința să vorbim mai moale și sacadat.

Pe fond, nu e rău să ții ritmul sub control și să apeși cuvinte cheie atunci când vrei să rostești mesaje importante. Turuitul și vorbitul precipitat sunt obositoare. Provocarea actualului președinte e că nu alternează ritmul. Concret, Klaus Iohannis ar trebui să aibă pasaje în care să vorbească mai cursiv, alert și altele în care să mai scadă ritmul, adică să schimbe vitezele ca un conducător auto care care se adaptează încontinuu la condițiile de drum.

Nu e, deci, greșit să vorbim rar așa cum nu e greșit să vorbim repede. Grav este să rămânem monotoni și să nu aducem varietate în vocea noastră. Aici, la varietate, Klaus Iohannis poate să lucreze mai mult.

 

Dan Barna:

Ca trainer de formație, are un limbaj al corpului lucrat:
– gesturi simetrice;
– contact vizual cu publicul atunci când vorbește în fața unui grup de persoane;
– atenția la obiectiv atunci când înregistrează mesaje video.

Spre deosebire de Klaus Iohannis, Dan Barna vorbește repede, însă are la bază aceeași provocare: nu alternează ritmul. Dacă Iohannis ar mai trebui să grăbească din când în când, Barna ar putea să mai rărească pe alocuri.

Atunci când se grăbește, Dan Barna nu încheie toate cuvintele și pierde, prin urmare, la dicție pentru că nu apucă să rostească până la capăt vocale și diftongi. Compensează, însă, cu limbajul corpului care e expresiv și îl ajută în comunicare.

 

Viorica Dăncilă:

Are un atu față de ceilalți competitori. Pare să fie candidatul cu cea mai bună dicție.

Rostește clar și deschis vocalele și diftongii fără accente sau inflexiuni regionale. Cel puțin la acest capitol Viorica Dăncilă îi surclasează pe:
– Klaus Iohannis și Dan Barna care au accent ardelenesc;
– Toader Paleologu care graseiază;
– Mircea Diaconu care, deși e actor, vorbește exagerat de repede și tinde uneori să mănânce litere.

La polul opus, fostul prim ministru are și un mare dezavantaj: este, probabil, candidatul cu cea mai neatractivă voce.
Roger Love, unul dintre cei mai buni vocal coachi din lume, ar putea spune că doamna Dăncilă are
brassy voice, adică o voce stridentă, zgâriată care, la volum mare, poate să creeze neplăceri auditive.
Vocea doamnei Dăncilă este dublată de un cântat specific al frazelor, cu vocale alungite.

 

Mircea Diaconu:

Ca actor profesionist, Mircea Diaconu, are cea mai lucrată voce: este gravă, așezată, cu rezonanță de abdomen. Vocea puternică e dublată de o intonație bună în care cuvintele sunt accentuate unde și când trebuie.
Provocarea lui Mircea Diaconu e că vorbește foarte repede și are cuvinte întregi pe care nu le rostește, deși dicția este apanajul actorilor.
Problema e mai vizibilă atunci când Mircea Diaconu discută politică și se precipită pe marginea subiectului.

 

Acestea au fost concluziile trainerilor Qriser asupra candidaților la Alegerile Prezidențiale 2019. Dorești să mai afli poziționarea trainerilor Qriser referitor la un anumit subiect? Dacă ai idei, nu ezita în a lăsă un comentariu!

 

Mai multe programe ale trainerilor Qriser.

Comunitatea Qriser îți aduce cele mai bune programe de învățare continuă.

Când ai nevoie. Unde ai nevoie.

Lasă un comentariu